Prin Europa in luna cadourilor Episodul 1 Franta

In decembrie am fost plecata cu Andreea prin Europa si ne-am intors pe 23 seara. A trebuit sa ridicam masina mea din Rotterdam asa ca ne-am dus cu avionul si ne-am intors cu masina. Am petrecut vreo 12 zile pe drum inapoi. A fost interesant sa putem compara brazii de Craciun care impodobeau pietele centrale din orasele prin care ne-am oprit , patinoarele, vitrinele impodobite, oraselele copiilor construite special pentru sarbatori, vinul fiert din fiecare loc in care ne-am oprit. Apropos de vin fiert, mie cel mai mult mi-a placut cel din Luxembourg, semana cu cel de pe la noi, iar Andreei i-a placut cel din Strasbourg, care avea un pic de gust mentolat.

Poze cu vitrine impodobite pentru sarbatori in Strasbourg. Nu numai ca erau absolut superbe si pline de detalii dragalase, dar erau si la fiecare colt de strada, parca ne plimbam printr-o poveste

Prin Europa in luna cadourilor Episodul 1 Franta continuare

Traficul mi-a creat niste surprize. In primul rand, contrar legendelor, in Germania exista limita de viteza la fel ca si la noi, 130km/h. In al doilea rand cel mai civilizat trafic mi s-a parut de departe in Franta. Un sta nimeni pe banda din stanga decat daca depaseste, si atunci tine semnalizatorul aprins ca sa arate ca e in depasire. Si daca sunt doar 100 metri intre doua masini pe care vrei sa le depasesti treci pe dreapta intre ele. Bine, mi-a placut traficul in Franta cu exceptia incidentului cand m-a oprit politia si mi-a dat amenda. La o bariera pe autostrada chiar dupa ce am platit drumul, un politai imi face semn sa trag pe dreapta. Ma gandeam ca a vazut ca e masina straina si vrea sa-mi verifice actele. OK. Imi face surpriza sa-mi spuna ca m-a oprit pentru viteza. Am negat din instinct. Intelege ca avand masina sport, puternica, probabil nici un mi-am dat seama ca am depasit limita legala. Tin sa precizez ca eu toata viata am condus peste limita legala si nu m-a oprit politia niciodata. Va inchipuiti ce surpriza pe mine, tocmai in Franta. Trebuie sa recunosc ca Andreea m-a batut la cap tot timpul sa respect limita legala, dar era soseaua goala. In fine, politistul imi zice sa merg cu el la duba lor, care era trasa in paralel cu noi ceva mai incolo, ca sa faca procesul verbal. Cand ajungem la duba, ma pofteste sa urc. Soseaua era tot destul de goala. Andreea ramasese in masina si se uita dupa mine. Ma urc si ma pofteste sa iau loc, dupa care se da si inchide usa mare laterala care fusese deschisa. Imi explica ca e frig afara. Andreea, cand ma vede disparand in duba, se panicheaza, il txt pe Cristi. Incerc sa ma uit pe geam si sa-i zambesc ca sa vada ca totul e ok. Aflu ca fusese radar pe drum si imi facuse poza. Politistii francezi, ca erau doi, foarte amabili si simpatici de altfel, nu vorbeau engleza, asa ca m-am chinuit sa folosesc urma de franceza pe care n-am uitat-o ca sa-i ajut sa completeze formularele. O data cu procesul verbal si cu amenda, mi-au inmanat si un set de instructiuni in franceza despre trafic si cum sa conduci pe autostrada, pe care nu le-am citit niciodata. In Germania n-am mai depasit limita de viteza... decat cateodata. Va urma...

Dantura sanatoasa si zambet de Hollywood

De cand m-am intors in Romania simt nevoia acuta sa-mi fac un cleaning la dinti. Nu aveam un dentist al meu, asa ca am intrebat in stanga si in dreapta sa primesc o recomandare. In cele din urma am gasit pe cineva, mi-am facut o programare, am precizat ca e doar pentru cleaning(curatare) si m-am dus. Trebuie sa aveti in vedere ca in California se face cleaning o data la 6 luni. Eu eram un pic peste termenul asta cand am plecat ca sa vin in Romania si trecuse aproape un an de cand ajunsesem aici. Era o perioada mult prea in care nu-mi facusem cleaning si ma simteam oarecum jenata. Pe de alta parte trebuie sa consideram ca USA are populatia cu cea mai mare obsesie pentru sanatatea si aparenta dintilor, iar in USA, California e de departe nr 1. Ganditi-va la toti actorii de la Hollywood...

Ok, deci am programare, ma prezint la doctor avand un dram de vinovatie si jena, ma asez pe scaun, si-i explic doctorului ca vreau un cleaning si ca n-am avut ocazia in ultimul timp sa-mi respect programul cu strictete. Se uita la dintii mei si zice ca sunt foarte frumosi si foarte curati si nu intelege de ce vreau cleaning. Eu, dincolo de vinovatie, simteam ca am dinti murdari, relativ la cum stiam ca trebuie sa fie, asa ca insist ca a trecut mult timp de ultima data si trebuie neaparat sa fac un cleaning. Doctorul insista ca n-are ce sa-mi curete, ca sunt curati. Ii explic eu ce cred ca ar trebui curatat, si il conving, cu chiu cu vai, sa-mi curete macar 4 dinti din fata. Restul nu reusesc sa-l conving. Ma simt murdara, si caut in continuare un dentist care sa vrea sa-mi faca cleaning.

Da, americanii sunt obsedati de dintii lor. Imi aduc aminte ca aveam o colega foarte draguta la ultima companie la care am lucrat. Era cam de o varsta cu mine si purta proteza dentara, dar nu cu fire metalice, ci transparenta, din plastic. Am intrebat-o de ce face asa ceva, mai ales la varsta ei, si doar ca sa-si corecteze un oarece defect la dinti care mie mi se parea ca-i da farmec cand zambeste, o facea chiar dulce. In plus de asta, proteza transparenta costa de cateva ori mai mult decat una normala, si vorbim in domeniul miilor de dolari. Mi-a zis ca nu poate purta de metal, ca ar arata ridicol. Si si-a pus proteza, asta dupa ce in prealabil, si-a albit dintii cu laser, pentru ca atunci cand va avansa pe scara muncitoreasca si va ajunge vice presedinte la companie, sa poata sa apara in presa sau la TV si sa aiba un zambet perfect. Era clar ca in mintea ei, la fel ca la majoritatea americanilor, nu e acceptabil sa ai o dantura altfel decat perfecta, mai ales daca atingi un anumit nivel pe scara sociala. In Romania nu pare sa fie deloc asa, cand ma uit la televizor si vad cine imi zambeste. O obsesie mai putin pentru romani, care au si asa destule. Intre timp ma duc sa mai caut un dentist...